În 2025, ONG-urile din România se confruntă cu mai multe noutăți legislative și fiscale importante, care necesită atenție și adaptare pentru conformitate și supraviețuire:

1. Declarația de trezorerie – Obligație nouă

Începând cu anul 2025, ONG-urile trebuie să includă declarația de trezorerie în pachetul situațiilor financiare anuale depuse la ANAF, conform Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 255/2025.

Documentul este menit să reflecte clar modul de utilizare a sumelor primite din redirecționări de impozit, sponsorizări, subvenții și alte surse de finanțare.

Sunt două tipuri de declarații, simplificată (sub 100.000lei) și detaliată (peste 100.000lei).

Declarația se depune împreună cu bilanțul anual, pe formularul electronic, cu termenul de 120 de zile de la finele anului financiar.

2. Schimbări fiscale importante

Persoanele fizice pot redirecționa un procent mai mic din impozitul pe venit către ONG-uri, ceea ce poate diminua veniturile din donații individuale.

Pentru sponsorizări din partea companiilor, procentul din profitul redirecționabil s-a redus, afectând finanțarea ONG-urilor.

ONG-urile care obțin venituri din activități economice sunt supuse unui impozit mai mare și unui control mai strict al modului de folosire a fondurilor.

3. e-Factura devine obligatorie

ONG-urile vor avea obligația de a folosi sistemul RO e-Factura pentru facturile emise către persoane fizice (B2C), pentru o mai bună trasabilitate și reducerea evaziunii fiscale.

Implementarea sistemului e-Factura pentru ONG-uri a fost amânată până la 1 octombrie 2025.

4. Noi cerințe de transparență administrativă

Există un proiect de Cod de Procedură Administrativă care propune ca ONG-urile să fie tratate similar instituțiilor publice privind obligațiile de răspuns la solicitările de informații publice; dezbaterea publică este în curs.

5. Alte obligații

ONG-urile trebuie să respecte în continuare reglementările contabile specifice (Ordinul 3103/2017), să depună bilanț anual și să fie înscrise în Registrul entităților pentru deduceri fiscale pentru a primi sponsorizări deductibile.

Organizarea sau actualizarea codului CAEN conform noii clasificări Rev.3, dacă s-au diversificat activitățile.

6. Scutiri și praguri fiscale

ONG-urile beneficiază de scutiri pentru cotizații, donații, sponsorizări, însă dacă veniturile din activități economice depășesc echivalentul în lei a 15.000euro sau 10% din veniturile totale, devin plătitoare de impozit pe profit (16%).

Recomandare

ONG-urile ar trebui să consulte periodic un specialist contabil și juridic, și să urmărească site-urile oficiale ale ANAF și Ministerului Finanțelor pentru a fi la curent cu termenele și formularele actualizate.

Aceste schimbări majore impun o adaptare rapidă, investiții suplimentare în transparență și raportare, precum și reorganizarea fluxului administrativ și fiscal pentru a asigura conformitatea și continuitatea activității.

Noile reglementări din 2025 aduc o serie de influențe directe și indirecte asupra fondurilor și susținerii de care beneficiază ONG-urile din România:

1. Transparență crescută și raportare financiară suplimentară

ONG-urile sunt obligate să depună o declarație privind situația de trezorerie, ceea ce presupune o evidență mai clară a fondurilor gestionate și a modului de utilizare a finanțărilor primite.

Pentru sumele sub 100.000lei, raportarea este simplificată, dar orice finanțare trebuie raportată separat, contribuind la o mai bună verificare și control.

Această măsură crește transparența și poate spori încrederea finanțatorilor, dar presupune și sarcini administrative suplimentare.

2. Standardizare și digitalizare

Raportarea financiară devine digitalizată, iar procesul de depunere a documentelor devine mai standardizat.

Aceste schimbări pot îmbunătăți accesul la fonduri externe, însă ONG-urile mici pot avea dificultăți logistice și costuri suplimentare asociate digitalizării.

3. Reducerea surselor de finanțare deductibilă

Modificările privind redirecționarea impozitului pe venit și profit, precum și restricțiile la sponsorizări, afectează direct veniturile disponibile pentru multe ONG-uri.

ONG-urile care nu se conformează noilor cerințe riscă pierderea dreptului de a primi donații/sponsorizări deductibile fiscal.

4. Conformitate și riscul pierderii fondurilor

Respectarea noilor cerințe legale este esențială pentru a nu risca sancțiuni sau excluderea de la mecanismele de finanțare majoră (publică și privată).

O transparență mai mare poate atrage fonduri suplimentare de la finanțatori care doresc să vadă utilizarea corectă a resurselor, dar birocrația suplimentară poate descuraja susținerea pe termen lung, mai ales din partea inițiatorilor privați de finanțare.

5. Impact pe structura și sustenabilitatea sectorului

ONG-urile mici, cu resurse administrative reduse, pot suferi cel mai mult din cauza sarcinilor de raportare și digitalizare.

Pentru organizațiile mari, transparentizarea și standardizarea pot facilita atragerea de fonduri europene și internaționale.

Pe scurt, noile reglementări stimulează transparența și conformitatea fiscală, pot amplifica încrederea partenerilor și finanțatorilor, dar cresc și povara administrativă, ceea ce ar putea afecta negativ accesul la resurse, în special pentru ONG-urile mici și cele cu capacitate administrativă limitată.